Am scris o carte de amintiri din „perioada mea pariziană” prin surpriză absolută căci nu am „premeditat” nimic și nici nu pot sa spun ca aceasta perioadă din viața mea „îmi stătea pe suflet” sau că era prea vie în memorie.

Acum, iată așternute pe hârtie cele 40 de capitole. Câte s-au întâmplat în acele timpuri…Credeam poate că voi scrie câteva amintiri și în final îmi apare în față o „carte de aventuri”! 

Bucuria de a scrie a fost dublată de faptul că, deși sunt aproape de 30 de ani în Franța -iar relația mea cu România a fost destul de sumară – nu am nu am uitat deloc limba română și am rămas pentru totdeauna „O Româncă la Paris”.

Prezentarea cărții „O Românca la Paris” de către Institutul European:

Într-o lume străină dar totuși apropiată, în exil dar înconjurată de prieteni, prin încercări ale sorții și surprize, într-o dramaturgie neîntreruptă a Providenței, Destinului și a Libertății, autoarea devine o eroină care explorează, – cu priviri noi – , viața pariziană.

Într-un stil viu și plin de prospețime, povestirile se succed într-o balansare continuă între realism și pasiune: muzica se întâlnește cu filozofia, sentimentele mistice cu bucuria de viață, actualitatea cu umorul.

Totodată carte de amintiri și carte de aventuri, suntem purtați prin societatea franceză în verticalitatea ei, populată de o mulțime de personaje: studenții și călugării, conții și miliardarii, muzicienii și emigranții ne vorbesc câte ceva despre destinul lor.

Azi și ieri