Cum pun o poză sau un comentariu pe Facebook – în limba română, cel mai des – primesc un like din Sahara. Pe Messenger pot schimba și vești personale cu Myriam – ne trimitem poze… Până acum, cunoscând afecțiunea ei față de mine, mă bucuram de modestele noastre mesaje reciproce și mi se părea ceva…
(Ciclul „Totdeauna este loc pentru speranță” 3/3) Trebuie să recunosc că suntem privilegiați în orășelul Chatillon: 20 de minute pe jos de Teatru, de Conservator și de Biserică! (Această conștiință de „privilegiu” s-a întărit în timpul revoltei „vestelor galbene”: sunt localități în Franța unde nu există nici Oficiu postal, sau farmacie, sau brutărie…Pentru teatru, conservator…
„Așa cum Seherazada își salva viața povestind basme, tot astfel eu mi-o salvez pe a mea, – sau mi-o păstrez – , scriind”. (Sören Kierkegaard, „Jurnalul seducătorului”). În căutarea personajului? În sâmbăta asta, în loc să caut parcuri înverzite, ar fi trebuit să-mi caut măcar un personaj: m-am înscris de două săptămâni la un curs…
Sâmbăta asta, un soare dulce ne încălzea inimile. Îl întreb pe Mohamed: „unde vrei să mergem”? Și ca aproape totdeauna îmi răspunde: „în Grădina Luxemburg” (Le Jardin du Luxembourg). „De acolo, putem coborî pe Bulevardul Saint Michel, ori ne îndreptăm spre Pantheon, – centrul Parisului-”.… Dar, deseori, pierzându-ne de plăcere pe aleile parcului, uităm de…
Visul urât de la început de vară era pe sfârșite: eu eram aproape vindecată în urma căzăturii pe scări de la Câmpina, Mohamed era aproape vindecat de boala lui acută, mașina accidentată a fost reconstituită cu chiu cu vai, așa că am intrat amândoi într-o convalescență activă. Am început plimbările prin parcuri și piscina: cursuri…
Cu Mirela mă întâlnesc câteodată în piscină. Amândouă frecventăm același club de sport dar posibilitatea de a ne afla în același timp, la același curs, este redusă, – clubul având o dimensiune industrială… Cum nu am în preajma mea la Paris pe nimeni cu care să pot vorbi românește (în afară de nepoatele mele), cele…
Era trecut de ora 10 seara când ne întorceam spre casă după o plimbare nereușită. Mohamed îmi face o remarcă: „Până acum nu ai pierdut niciodată o poșetă, cum se face că tocmai acum s-a întâmplat?” M-am întrebat în mine însumi: „oare de ce îmi pune această întrebare? Vrea să spună că, cu înaintarea în…
Puterea, succesul, mândria națională... sau cum pot tulbura viața politică și liniștea publică din Franța niște raci uriași într-o farfurie, sau Cupa de fotbal a Africii! Voi povesti câteva evenimente petrecute zilele acestea la Paris și care stârnesc în mintea mea această zicală românească: „Ți se urca repede la cap”! Puterea Acum câteva zile, un…
Aseară am trăit momente cutremurătoare. Muzica lui Verdi din Messa da Requiem este zguduitoare. Cascadele de sunete ale corzilor, țipetele alămurilor (trompete, tromboane, tube), vocile disperate ale cântăreților vin spre noi cu forta apocalipsului. Dies irae, dies illa, solvet saeclum in favilla…Quantus tremor est futura, quando judex este venturas, cunta stricte discursurus! (Zi de mănie!…
Châtillon este un oraș-satelit de lângă Paris (3 km). Are 33.000 de locuitori și se află în Departamentul Hauts-de-Seine. Noi locuim la Châtillon de 4 ani. (Înainte locuiam într-o rezidență bine situată la Vanves, dar fără ascensor. Acesta este motivul mutării: căutam un imobil mai bine izolat termic-fonic și cu ascensor). Ar fi trebuit să…
Citește mai mult pe Totdeauna este loc pentru speranță (1/3)
Ieri Victoria ne-a invitat la ea. Ea este „animatoarea clubului nostru” de conversații în limba engleză. Are o casă foarte frumoasă, spațioasă și, ce este esențial, este generoasă și îi place convivialitatea. Am început întrunirea noastră cu jocuri de societate. Printre altele, am fost invitați cu toții să ne caracterizăm reciproc până se ajungea la…
De pe data de 10 mai, când am ispitit pe Mohamed să mănânce trei mici la Cabana Trei Brazi de la Predeal, necazurile nu s-au mai oprit! Starea de sănătate s-a ameliorat, dar încă este hrănit prin perfuzii, la domiciliu. A fost un bolnav destul de liniștit și răbdător, dar timpul devine lung…Cum a învățat…
Răscoala „vestelor galbene” a luat prin surprindere pe toată lumea. Nimeni nu se aștepta ca răzmerița să plece de la poporul francez, bine instalat în aceste regiuni de veacuri, cu venituri convenabile și familii bune. Toți se temeau de mișcări puternice din banlieu-uri, sau ale tineretului îngrijorat de viitorul care-l așteaptă, ale șomerilor fără mari…
Emmanuel Macron a fost un „copil minune”, un adolescent care „știa totul despre toate” – după spusele fiicei lui Brigitte, Laurence Auziere, colegă de clasă cu Emanuel la liceul „La Providence” din Amiens -. Din fragedă tinerețe și până în ziua de azi a urmărit cu dragostea lui femeia iubită, Brigitte, și astfel a devenit,…
Citește mai mult pe Emmanuel Macron, un căpitan înaintea navei
